· Şapte sate n-au ce-ţi face dacă taci şi le dai pace.( culeasă de la Ionel Grama- fântânar) din V-Frumoasă chiar la intrarea în Tulgheş, are casa sub nivelul drumului, coboară pe scări.)A zis că vorba asta a auzit-o la un unchi de-al lui din Corbu.
· Hai măi omule să ne culcăm că oamenii ăştia s-ar duce.( auzită de la Dinu Ungureanu, vecinul nostru de la Rezu mare)O mai ziceau unii oameni cărora vizitatorii nu li se mai dădeau duşi.
· Haideţi la noi că, am plecat de acasă .( de la Laura Moldovan; (aşa s-au exprimat păţit unii care fuseseră invitaţi la hram şi când au ajuns, au găsit porţile încuiate)
· Mulţi văd, puţâni pricep! (auzită prin sat).
· La oraş îi aglomeraţie, la sat nu să bagă de samă(asta se zice atunci când nu eşti mulţumit de ceva şi atunci cineva te consolează cu ceea ce tocmai aţi citit; de multe ori ţi-o zici singur în gând când nu mai poţi face nimic decât să accepţi situaţia-de multe roi, stânjenitoare)
· Bun de trimis după moarte- (unuia care pleacă undeva cu o treabă şi uită să mai vină)
· Aşa merge de parcă ar sta / aşa mere parcă vine( unul care abia se mişcă).
· Nu stă lumea într-un om, nici pădurea într-un pom( asta nu mai ştiu de unde o ştiu dar,o spun adeseori copiilor de la ansamblu ca să ştie să nu se dea mari pentru că ar fi indispensabili / sau talentaţi; să ştie că oricând se va găsi cineva va fi mai isteţ sau cel puţin la fel de inteligent şi că lumea nu se termină cu noi)
· Nu păşii de două ori într-o călcătură! (adică nu repeta greşeala). Sau: vezi prin ce gropi au dat ceilalţi că tu ai altele noi.
· Bea liniştit că, o trecut apa peste şăpte bolovani!.( adică apele curgătoare sunt curate mereu pentru că trecând peste pietre se limpezesc.
· Vai săracile mâini multe, tare-s bune! Stropşâle-ar guri, mult mai rod! ( aşa se lamenta unul bogat care având mulţi clăcaşi odată la cosit se bucura de cât s-a muncit dar când a fost la masă s-a supărat că mâncau oamenii pe măsura mucii).
· Mulţam pentru ajutor. Dau o bere când ne întâlnim la ,,Crâşma Pustâie”. (Adică never ever).Auzită de la vecinul nostru, Dinu( Ungureanu Gheorghe-Dan) după ce i-am completat nişte documente pentru Primărie, el, descurcându-se mai greu la capitolul scris.
· No, apăi şi ăsta umblă ca ochii mortului( unuia care e foarte leneş, mai nou despre unele maşinării care s-au stricat)
· Vai de mine, tăţi au baionete afară( iarna când e prea mare gerul,( L-am auzit pe soţul meu, Ştefan Pop - Nucu, odată zicând aşa când erau - 26 grade afară în anul 2015);
· Daaa, erau harnice de tăt fetele alea. Pe la ammiază tăţi colţii greblei erau rupţi!( adică erau leneşe dar frizau hărnicia şi aşa dădeau cu grebla de apăsat încât să li se rupă dinţii să poată pleca acasă cântând înainte de vreme); Asta e chiar autentică şi s-a spus pe seama unor asemenea fete din Rezu Mare prin anii 1945-50; În rest erau de treabă şi curate dar nu le plăcea munca la fân şi la sapă.
· No, să mai vi pe la noi ! - Da, da când oi umbla cu călcâile inainte( adică,dacă am fost undeva şi nu m-am simţit bine iar dacă la plecare mi s-a adresat invitaţia ( cu juma’ de gură) de a mai veni, am dat răspunsul de adineauri; se ştie că, cu călcâiele înainte, doar mortul din casă iese, deci nu voi mai veni niciodată din bună voinţa mea).
· Meri tu copcilă de ia cârpa ceia şi fă-i sămn la soare să intre !(adică pune mâna şi şterge geamurile) Asta e drept a mea. Cam aşa le ziceam la fete când erau de şters geamurile ( fetele aveau 07-08 anişori)
· Aşteptând ploaia care prin unele părţi ale comunei ajunsese... Fata a întrebat la telefon pe maică-sa ce faci ? maică-sa ia zis: ,,ud florile. ,,păi,n-a plouat?” Ooooo, cât o plouat nu o ajuns nici până la burta broaştei. ( Dialog între Lauriţa Moldovan şi Nicoleta(fiica) căsătorită cu Bogdan Gheorghe) Se mai spune şi: deştept până la burta broaştei despre cei puţini la minte.